Măsurile impuse de autorități cu scopul de a limita răspândirea virusului COVID 19 au afectat mersul obișnuit nu doar al vieții personale, în familie, la școală, la locul de muncă, ci și al vieții bisericilor noastre. În mod special, suspendarea desfășurării serviciilor divine în clădirea bisericilor sau în spații deschise confruntă bisericile cu necesitatea de a identifica acele mijloace și metode care să facă posibilă închinarea înaintea lui Dumnezeu și slujirea pastorală, cu respectarea aspectelor specifice credinței și practicilor biblice ale Cultului Creștin Baptist din România.
Dacă în privința legăturii frățești și a transmiterii mesajelor din Cuvânt am putut apela la ajutorul tehnologiei (telefon, internet), suntem întrebați dacă nu se poate face același lucru și cu privire la Cina Domnului. Mai precis, nu s-ar putea oficia Cina Domnului cu ajutorul telefonului sau internetului? Răspunsul la această întrebare necesită o înțelegere corectă a doctrinei biblice despre Cina Domnului.
Doctrina baptistă despre Cina Domnului
Mai întâi este important să știm ce NU este Cina Domnului. Mărturisirea de Credință a Cultului Creștin Baptist din Romania precizează că Cina Domnului nu este un act care conferă iertare de păcate:
„Cina Domnului nu are calitatea de a ierta păcatele. Ea are doar menirea de a ne aminti că pentru iertarea păcatelor noastre a trebuit ca trupul Lui [al Domnului Isus] să fie frânt și sângele Său să fie vărsat.” (Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România, secțiunea Simbolurile Noului Testament, cap.2 Cina Domnului)
De asemenea Mărturisirea de credință precizează că Botezul și Cina Domnului NU sunt taine sau sacramente. Elementele Cinei Domnului – pâinea și rodul viței – nu se transformă în actul Cinei Domnului în trupul real și sângele real al Domnului Isus și nu au în ele însele puteri supranaturale. Alte culte cred că, în actul Cinei Domnului, pâinea și vinul devin în mod real trupul și sângele Domnului printr-un miracol denumit după caz transsubstanțiere sau consubstanțiere. Aceste culte consideră că Cina Domnului este o taină sau un sacrament care conferă har de iertare „spre iertarea păcatelor și spre viața de veci”. Mai mult, aceste culte afirmă că în Taina Sfintei Împărtășanii se săvârșește „o jertfă reală… Același Hristos S-a jertfit pe cruce și se jertfește în Sfânta Euharistie”. Neparticiparea la această taină sau sacrament îl văduvește pe credincios de harul supranatural prezent în pâinea și vinul transformate în mod real în trupul și sângele Domnului. De aceea, în practica acestor culte se pune mare accent pe administrarea acestei taine înainte de moarte.
Pe baza învățăturilor Sfintei Scripturii, din Evanghelii și din 1 Corinteni 11, noi credem și mărturisim că Cina Domnului este COMEMORAREA jertfei unice a Domnului Isus, care este prezent acum în Biserică prin Duhul Sfânt, PROCLAMAREA mântuirii prin credință în această jertfă desăvârșită și unică și ANTICIPAREA revenirii Lui în glorie. Pâinea și vinul reprezintă –simbolizează – trupul frânt și sângele vărsat al Domnului în jertfa de la Calvar pentru iertarea păcatelor noastre. Acest lucru l-a afirmat Domnul Isus în seara când, în contextul mesei pascale care celebra eliberarea din robia egipteană, a instituit Cina Domnului ca semn al Noului Legământ.
„Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine; și după ce a binecuvântat a frânt-o și a dat ucenicilor Săi zicând „Luați, mâncați; acesta este trupul Meu.” Apoi a luat un pahar și după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat zicând: „Beți toți din el, căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulți spre iertarea păcatelor” (Matei 26:26–28).
În momentul în care a instituit Cina Domnului sau Cina Noului Legământ, Domnul Isus era în viață în mijlocul ucenicilor. Moartea Lui pe cruce avea să se întâmple în ziua următoare. Prin instituirea Cinei Domnului, El le-a arătat ucenicilor în mod simbolic ceea ce avea să se întâmple – jertfa Lui în locul nostru. Faptul că pâinea și vinul au o funcție simbolică este adeverit și de apostolul Pavel: „Pentru că ori de câte ori mâncați din pâinea aceasta și beți din paharul acesta, vestiți moartea Domnului până va veni El” (1. Cor. 11:26). Domnul Isus a vorbit în mod simbolic și cu alte ocazii. De exemplu, când a afirmat despre Sine că este „ușa oilor”, sau „Eu sunt vița, iar voi mlădițele”, ucenicii nu au înțeles că El ar fi devenit o ușă de lemn sau o viță de vie cu structură lemnoasă, ci spusele Lui exprimă în mod simbolic faptul că, din punct de vedere spiritual, El este ușa spre viața veșnică și că El este sursa vieții spirituale pentru cei credincioși.
Cum celebrăm Cina Domnului?
În 1 Corinteni 11:17-34, apostolul Pavel clarifică modul în care se celebrează Cina Domnului în Biserica noutestamentară.
În primul rând, stabilește faptul că Cina Domnului se celebrează atunci când biserica este adunată în același loc: „Când vă adunați dar în același loc” (v. 20). Această rânduială este menționată și în Fapte 20:7 „În ziua întâi a săptămânii eram adunați laolaltă ca să frângem pâinea.”
În al doilea rând, Cina Domnului NU este o masă pe care o servește fiecare acasă, în mod individual, ci o celebrare a întregii Biserici. „Ce? N-aveți case pentru ca să mâncați și să beți acolo?” (v.22). „Astfel, frații mei, când vă adunați să mâncați, așteptați-vă unii pe alții. Dacă-i este foame cuiva să mănânce acasă, pentru ca să nu vă adunați spre osândă” (v.33–34).
În al treilea rând, Cina Domnului trebuie celebrată în solemnitatea rânduielii conferite de Domnul Isus. „Căci am primit de la Domnul ce v-am învățat” (v.23). Cina Domnului nu poate fi celebrată după tot felul de inovații după placul oamenilor. În sensul acesta, Statutul Cultului Creștin Baptist din România consfințește faptul că „Cina Domnului exprimă atât unirea credinciosului cu Isus Hristos, cât și unitatea bisericii ca trup al lui Hristos prin Duhul Sfânt” (Statutul de organizare și funcționare al Cultului Creștin Baptist din România, Preambul, V). De asemenea, Statutul precizează care sunt actele de cult și cine le poate oficia: sunt considerate actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului în cadrul serviciului divin public, ordinarea slujitorilor duhovnicești, binecuvântarea copiilor, cununia religioasă și înmormântarea” (art.20, alin.2), Apoi „prin actul ordinării, slujitorul duhovnicesc are autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor” (art.22, alin.3). Conceptul biblic al preoției credincioșilor nu înseamnă că fiecare credincios ar putea oficia acte de cult, fie ele chiar în situații limită. În lumina Scripturilor, Biserica sub călăuzirea Duhului Sfânt pune de-o parte, pentru slujire, pe acei credincioși care îndeplinesc standardele spirituale și morale cerute de Sfânta Scriptură (1 Timotei 3 și Tit 1).
În al patrulea rând, Cina Domnului trebuie celebrată în cercetare duhovnicească și pocăință. „Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuși și așa să mănânce din pâinea aceasta și să bea din paharul acesta” (v.30).
În final, Cina Domnului se celebrează cu rugăciune pentru binecuvântarea pâinii și a paharului în prezența credincioșilor care participă împreună la acest eveniment. „Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine și după cea mulțumit lui Dumnezeu, a frânt-o și a zis «Luați, mâncați; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea». Tot astfel, după cină a luat paharul și a zis: «Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea ridicate ori veți bea din el»” (v.23–24). Trebuie observată participarea împreună la Cina Domnului – a ucenicilor în camera de sus și a credincioșilor în biserică – și din verbele și substantivele la plural, nu la singular: „când vă adunați, luați, mâncați, să faceți”. Doar cercetarea și pocăința sunt la singular: „fiecare să se cerceteze pe sine însuși”.
Ce să facem în situația crizei pandemice?
Întâi de toate, să nu ne abatem de la învățătura și rânduiala biblică. Crizele de un fel sau altul pot schimba împrejurările, nu Scriptura. Inovații de genul „Cina Domnului pe internet sau pe telefon” ar modifica învățătura Domnului și practica apostolică.
Unitatea Bisericii în părtășia de la masa Domnului ar fi compromisă. Pastorul singur acasă ar transmite binecuvântarea prin telefon sau internet și fiecare credincios singur ar pune mâna pe pâine și pahar ca să recepteze binecuvântarea;
Pastorul ar deveni un personaj eretic care își asumă puteri supranaturale de a transmite harul binecuvântării prin telefon sau internet și de a legitima împărtășirea fiecăruia cu pâinea și cu vinul lui. În lume sunt asemenea șarlatani care pretind că transmit puteri vindecătoare prin telefon, internet, obiecte etc. în schimbul unor donații, sau dacă beneficiarii pun mâna în zona dureroasă a corpului sau pe ecranul televizorului, computerului etc.
Solemnitatea celebrării Cinei Domnului ar fi înlocuită cu situații ridicole. Imaginați-vă situația unei femei credincioase cu un soț bețiv și batjocoritor în momentul în care o vede luând sticla lui cu vin ca să bea la Cina Domnului.
Apoi, este bine să așteptăm în rugăciune și evlavie vremea când Dumnezeu va deschide ușa pentru a ne aduna laolaltă. Mântuirea noastră este asigurată prin credința în jertfa Domnului Isus în locul nostru. În această perioadă avem oportunitatea de a studia Cuvântul, de a stărui în rugăciune și de a depune o mărturie creștină frumoasă pentru cei din casele noastre.
Paul Negruț,
vicepreședinte pentru educație biblică
Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România
Preluat: ȘtiriCreștine
